RETINOPATIA DIABETICĂ

Diverse condiţii de sănătate pot afecta calitatea vederii de-a lungul vieţii, iar diabetul se numără printre ele – influenţând apariţia cataractei, a glaucomului sau a retinopatiei diabetice…
Retinopatia diabetică reprezintă o complicaţie a diabetului și un factor determinant al cecităţii.
Această afecţiune este cauzată în urma deteriorării vaselor sanguine din interiorul retinei, adică ţesutul fotosensibil responsabil cu formarea imaginii.
Odată instalată, retinopatia diabetică poate afecta ambii ochi și poate evolua până la pierderea vederii.
Persoanele aflate la risc pentru retinopatie diabetică sunt cei care suferă de diabet tip I, II sau gestaţional, riscul fiind mai crescut cu cât diabetul este mai avansat. Femeile care dezvoltă sau au diabet în timpul sarcinii pot dezvolta mai repede retinopatie diabetică sau pot suferi agravarea sa, de aceea, în cazul lor, consultul oftalmologic trebuie făcut cât mai repede posibil.
Afeţiunea are 4 stadii de evoluţie...
1.
Retinopatie diabetică incipientă neproliferativă
Stadiul cel mai puţin avansat în care se produc microanervrisme ale vaselor de sânge, adică mici dilataţii ale pereţilor arteriali din retină.
2.
Retinopatie diabetică medie nonproliferativă
Pe masură ce boala avansează, o parte din vasele de sânge ce ajung la retină suferă ocluzii, adică volumul de sânge pe care îl transportă către retină este mai redus sau oprit.
3.
Retinopatie diabetică severă nonproliferativă
Vasele ocluzate devin din ce în ce mai multe, privând de sânge porţiuni din ce în ce mai mari ale retinei, acest lucru atrăgând după sine apariţia vaselor de neoformaţie pentru a suplini perfuzia sanguină redusă din acele zone.
Scăderea acuităţii vizuale prin retinopatie diabetică poate fi produsă odată prin apariţia vaselor de neoformaţie și prin maculopatie diabetică.
4.
Retinopatia diabetică proliferativă
În acest stadiu avansat al afecţiunii, se declanșează apariţia vaselor de neoformaţie acestea dezvoltandu-se de-a lungul retinei și corpului vitros și au o structură fragilă. Acestea nu provoacă simptome sau pierderea vederii, însă datorită structurii lor fragile, pot provoca hemoragii preretiniene și vitreene acestea putând determina la rândul lor scăderea acuitaţii vizuale, dezlipire de retină sau glaucom neovascular.
Maculopatia diabetică este provocată de edemul macular (ingroșarea retinei) prin acumularea de lichid datorită hemoragiilor, microanevrismelor (dilatările capilarelor sanguine) sau ischemie maculară.
Edemul macular poate avea loc în oricare din stadiile retinopatiei diabetice, însa apariţia acestuia este mai probabilă odată cu evoluţia bolii, aproximativ jumătate din persoanele ce suferă de retinopatie diabetică având și edem macular.
Printre simptomele retinopatiei diabetice se numără...
● apariţia petelor sau punctelor în câmpul vizual
● vedere înceţoșată sau “prin văl”
● deformări ale imaginii
● amputări ale câmpului vizual (zone întunecate)
● pierderea vederii la un ochi
● mai rar, puncte luminoase
Adesea, retinopatia diabetică poate fi asimptomatică, iar odată cu manifestarea simptomelor, tratamentul efectuat nu poate în totalitate să ducă la ameliorarea lor.
La apariţia oricărei dintre aceste simptome, este necesar consultul oftalmologic de urgenţă pentru a stabili exact cauza și conduita terapeutică necesară, de asemenea nu este indicată schimbarea ochelarilor, întrucât poate agrava simptomele și totodată si prognosticul bolii.

Simptomele retinopatiei diabetice proliferative în cazul hemoragiilor pot fi apariţia petelor în câmpul vizual, situaţie care impune tratament de urgenţă pentru a preveni agravarea sângerării. Hemoragiile tind să fie recurente și adesea pot avea loc în timpul somnului.

Câteodată, chiar și în lipsa tratamentului, este posibil ca petele să dispară de la sine și calitatea vederii să se imbunăteaţească, însă hemoragiile pot să reapară iar vederea poate fi sever înceţoșată, de aceea este important consultul oftalmologic la primele simptome.
Tratament
Edemul macular este tratat prin intervenţie chirurgicală cu laser pentru a reduce scurgerile din jurul maculei și pentru a incetini alte eventuale scurgeri sau acumulări de fluid din jurul maculei.
De asemenea, intervenţia este realizată în mai multe sesiuni, în funcţie de particularităţile cazului și este necesar și tratament asociat suplimentar.

Dacă edemul macular este prezent la ambii ochi, intervenţiile chirurgicale se vor face pe rând la distanţă de mai multe săptămâni.
În primele stadii ale retinopatiei diabetice nonproliferative, adesea tratamentul nu este necesar decât în cazul edemului macular sau în alte situaţii în care retinopatia este avansată iar medicul poate decide începerea tratamentului cu laser.
Pentru a preveni progresia retinopatiei diabietice, pacienţii cu diabet trebuie să ţină sub control valorile glicemiei, tensiunii arteriale și colesterolului.
Retinopatia diabetică proliferativă se tratează prin panfotocoagularea laser a retinei, iar intervenţia se poate realiza prin dilatarea pupilei și nu necesită internare.
Prognosticul bolii este mai bun la pacienţii care încep tratamentul din timp, când vederea este încă bună, pentru a depista și preveni alte eventuale leziuni ale retinei.
De asemenea este necesară monitorizarea pacienţilor pe tot parcursul bolii, prin examene oftalmologice periodice și prin eliminarea factorilor de risc asociaţi diabetului precum și urmarea tratamentului în funcţie de tipul său.