POFTIŢI LA SFECLĂ ROŞIE
Sfecla roșie este deosebită prin faptul că are în compoziţia sa niște fitonutrienţi ce se numesc betalaine.
Două dintre acestea au atras atenţia în mod special datorită acţiunii lor antioxidante și antiinflamatoare:
betanina și vulgaxantina
Acestea pot fi găsite atât în coajă, cât si în interiorul sfeclei și posedă numeroase beneficii pentru sănătate.
Spre deosebire de alţi pigmenți naturali ce se găsesc în alimente, betalainele sunt mai vulnerabile preparării termice, astfel că acestea, care conferă și culoarea roșie specifică sfeclei, sunt mult mai puțin stabile odată ce sunt expuse temperaturii, spre deosebire de pigmenţii de antocianină ce dau culoarea specifică verzei roșii.
De aceea, în termenii preparării sfeclei poate exista o diferență semnificativă între prepararea ei pentru 15 minute la aburi sau 25 de minute, dar și în coacerea ei pentru 60 sau 90 de minute, nutrienţii prezenţi fiind cu atât mai afectaţi cu cât perioada de preparare este mai îndelungată.
În ciuda consistenței sale dure și a înfățișării neprietenoase, sfecla poate fi transformată într-o garnitură sau poate fi inclusă într-o salată odată ce a fost preparată, fiind recomandat ca timpul de preparare să fie cât mai redus.
Spre deosebire de alţi pigmenți naturali ce se găsesc în alimente, betalainele sunt mai vulnerabile preparării termice, astfel că acestea, care conferă și culoarea roșie specifică sfeclei, sunt mult mai puțin stabile odată ce sunt expuse temperaturii, spre deosebire de pigmenţii de antocianină ce dau culoarea specifică verzei roșii.
De aceea, în termenii preparării sfeclei poate exista o diferență semnificativă între prepararea ei pentru 15 minute la aburi sau 25 de minute, dar și în coacerea ei pentru 60 sau 90 de minute, nutrienţii prezenţi fiind cu atât mai afectaţi cu cât perioada de preparare este mai îndelungată.
În ciuda consistenței sale dure și a înfățișării neprietenoase, sfecla poate fi transformată într-o garnitură sau poate fi inclusă într-o salată odată ce a fost preparată, fiind recomandat ca timpul de preparare să fie cât mai redus.
Pigmenţii care conferă culoarea intensă a sfeclei sunt de fapt betalainele, existând două tipuri de bază, și anume betacianinele și betaxantinele
Betacianinele sunt pigmenți roșii-violet, betanina fiind cea mai studiată dintre ele, iar betaxantinele sunt cei de culoare galbenă care pot fi regăsiți și in sfecla galbenă, ei fiind predominanți aici alături de vulgaxantine.
Acești compuși au rol anti-inflamator și antioxdant, însă ei, la rândul lor sunt foarte predispuși oxidării, ceea ce duce la deteriorarea moleculelor acestor nutrenţi ca și în cazul preparării termice excesive.
De asemenea, frunzele de sfeclă sunt și ele o sursă improtantă de nutrienți, fiind foarte bogate în luteină și zeaxantină, vitamine și minerale și pot aduce un plus de fitonutrienți carotenoizi ce joacă un rol important în menținerea sănătății ochilor.
Sfecla este deosebită prin conținutul său de antioxdanți, mai exact, combinația lor care este dată de betalaine dar și de un conținut ridicat de mangan și vitamina C, acestea oferind suport antioxidant diferit față de alte alimente bogate în antioxidanți, aducând beneficii în special pentru sistemul nervos dar și în prevenția tulburărilor de vedere.